În fața judecătorului, au depus mărturie șefa adjunctă a Direcției Juridice a Parlamentului, Tatiana Malai, și secretarul general al Parlamentului, Victor Agrici.
Cei doi au oferit detalii despre informațiile și documentele la care Creangă ar fi avut acces în perioada în care conducea Direcția Juridică.
Tatiana Malai a declarat că, în iunie 2024, i-ar fi transmis lui Ion Creangă un raport al Comisiei Europene care conținea informații despre etapa la care se afla Moldova în procesul de aderare la Uniunea Europeană, iar Victor Agrici a a relatat că inculpatul manifesta interes pentru subiectul taxelor vamale aplicate în raport cu regiunea transnistreană și autonomia găgăuză.
Ion Creangă a negat însă în instanță că ar fi cerut de la subalterna sa raportul Comisiei Europene privind recomandările pentru aderarea Republicii Moldova la UE.
Potrivit procurorului de caz, Dumitru Ștefârță, martirii audiați au confirmat acuzațiile aduse inculpatului. Acesta a solicitat ca măsura de control judiciar în privința lui Creangă să fie prelungită cu 60 de zile.
Creangă a contestat demersul, pe care l-a calificat drept neîntemeiat. Judecătorul Veaceslav Cernalev urmează să se pronunțe pe 15 septembrie.
Fostul șef al Direcției Juridice a Parlamentului riscă până la 20 de ani de închisoare. El pledează nevinovat.
CONTEXT. Amintim că, la 31 iulie 2024, două persoane au fost reținute - un funcționar al Parlamentului și un angajat al Poliției de Frontieră, bănuiți de trădare de patrie și complot împotriva Republicii Moldova. Cei doi ar fi furnizat informații secrete unui angajat al ambasadei. Potrivit surselor AGORA, ar fi vorba de Ambasada Rusiei de la Chișinău.
Ulterior, Ion Creangă, șeful Direcției juridice a Parlamentului și un polițist de frontieră au fost reținuți pentru 72 de ore. Reținerea a avut loc la 31 iulie 2024.