Ormuz și Bab el-Mandeb. Cum războiul scumpește petrolul în întreaga lume

După ce, în faza inițială a operațiunii militare împotriva Iranului, SUA nu au reușit să provoace căderea regimului de la Teheran, forțele americane s-au concentrat pe blocarea exporturilor iraniene. Strategia produce deja efecte resimțite de regimul de la Teheran.

Astfel, autoritățile iraniene au majorat prețurile la benzină la începutul lunii septembrie. Potrivit Associated Pres, în cadrul noului sistem, persoanele care depășesc cota lunară de 110 litri (29 de galoane) de benzină trebuie să plătească acum 100.000 de riali (aproximativ 7 cenți) pentru un litru, adică de două ori mai mult decât plăteau din luna decembrie.

Keramat Veis Karami, directorul general al companiei de stat responsabile de distribuția produselor petroliere, a declarat că, în luna august, consumul a atins un nivel record de 145 de milioane de litri (38 de milioane de galoane) pe zi, în timp ce capacitatea internă de producție era de 122 de milioane de litri pe zi. Diferența este acoperită prin importuri.

Totodată, experții citați de AP avertizează că scumpirea benzinei ar putea alimenta inflația într-o țară care se confruntă deja cu o rată anuală a inflației de aproximativ 67%, potrivit Centrului de Statistică al Iranului.

În același timp, amenințarea militară iraniană continuă să perturbe circulația navelor comerciale prin strâmtoarea Ormuz. Potrivit Reuters, luni, 14 septembrie, doar patru nave cu mărfuri au traversat strâmtoarea, față de zece în ziua precedentă. Asta în condițiile în care, înainte de izbucnirea războiului cu Iranul, la 28 februarie, prin strâmtoare treceau în mod obișnuit aproximativ 125 de nave comerciale de mari dimensiuni pe zi, inclusiv petroliere, transportatoare de gaze, vrachiere și nave portcontainer. Prin această rută era transportată aproximativ 20% din cantitatea mondială de țiței și gaze naturale lichefiate tranzacționată pe mare.

Strâmtoarea de la capătul sudic al Mării Roșii este situată între Yemen, în Peninsula Arabică, și Djibouti și Eritreea, pe coasta africană.

Aceasta se află pe partea opusă a Peninsulei Arabice față de strâmtoarea Ormuz, care a reprezentat un punct de interes major în timpul războiului dintre SUA și Iran, scrie Reuters.

Calea navigabilă are o lățime de 29 km în punctul său cel mai îngust, traficul fiind împărțit între două canale de navigație separate de insula yemenită Perim (Mayyun în arabă). La nord se află Insulele Hanish, situate între orașele-port Hodeidah și Mokha, care oferă celor care le controlează o poziție dominantă asupra navelor care se apropie de zonă.

Potrivit Reuters, strâmtoarea reprezintă una dintre cele mai importante rute maritime din lume pentru transportul de materii prime și mărfuri, în special din Asia către Europa, prin Canalul Suez. De asemenea, este esențială pentru traficul aferent conductei Suez–Mediterana, care pornește de pe coasta egipteană a Mării Roșii, precum și pentru transporturile de materii prime destinate Asiei, inclusiv petrol rusesc.

Aceasta constituie poarta sudică de acces către Canalul Suez, ceea ce înseamnă că navele care vin dinspre sud trebuie să o traverseze pentru a ajunge la canal. Perturbarea traficului maritim prin strâmtoare obligă navele să ocolească pe la Capul Bunei Speranțe, în sudul Africii, ceea ce prelungește călătoria cu câteva săptămâni și generează costuri suplimentare semnificative.

Potrivit datelor Kpler, citate de Reuters, volumul total de produse petroliere transportate prin Bab el-Mandeb a reprezentat în luna iunie aproximativ 7% din producția mondială de petrol.

Ofensiva grupării islamiste houthi, susținute de Teheran, creează noi riscuri pentru comerțul mondial. Potrivit Euronews, capturarea insulelor Hanish Mare și Hanish Mic reprezintă cel mai recent succes al grupării în ofensiva rapidă din jurul strâmtorii Bab el-Mandeb.

Gruparea, cunoscută oficial sub denumirea Ansar Allah, a capturat arhipelagul după ce preluase controlul asupra orașului-port Mokha de pe continent și asupra insulei Perim, situată chiar în strâmtoarea Bab el-Mandeb.

Euronews notează că acest punct strategic „a devenit și mai important” în contextul războiului dintre SUA și Iran.

„De mai bine de o lună, houthi atacă infrastructura petrolieră saudită și navele din Marea Roșie, sporind presiunile asupra prețurilor mondiale la petrol și întărind poziția Iranului în războiul său cu Statele Unite”, scrie Euronews.

Duminică, armata guvernului yemenit a anunțat că a efectuat lovituri aeriene asupra pozițiilor houthi din orașul-port Mokha, localitatea de coastă Dhubab și alte zone din provincia Taiz.

Guvernul recunoscut internațional, sprijinit de o serie de miliții eterogene, controlează sudul și estul țării, inclusiv importantul port Aden.

Insulele Hanish, recent capturate de houthi, se aflau anterior sub controlul unor forțe aliate susținute de Emiratele Arabe Unite. Emiratele și-au demontat însă infrastructura militară de pe aceste insule la începutul acestui an.

Timp de mai mulți ani, Arabia Saudită a desfășurat o campanie aeriană împotriva houthi, susținând în același timp guvernul și milițiile aliate. Totuși, Riadul a părut reticent în ultima perioadă să se implice din nou pe deplin în război, în pofida atacurilor houthi asupra infrastructurii petroliere și a transportului maritim.

Houthi fac parte din așa-numita „Axă a Rezistenței” a Teheranului — o rețea relativ informală de grupări armate din mai multe state ale regiunii, printre care Hezbollah în Liban, Hamas în Fâșia Gaza și miliții din Irak, toate susținute, instruite și înarmate, în diferite grade, de Corpul Gardienilor Revoluției Islamice din Iran.

Potrivit datelor Kpler citate de Reuters, 21 de nave comerciale au traversat Bab el-Mandeb pe 14 septembrie, față de 28 în ziua precedentă.

Arabia Saudită a închis temporar vineri, 11 septembrie, conducta Est–Vest, ca măsură de precauție, în urma mai multor atacuri cu drone lansate din Irak. Potrivit guvernului saudit, mai multe persoane au fost rănite în aceste atacuri, dronele vizând tronsoane importante ale conductei din regiunile Riyadh și Medina, scrie CNBC.

Potrivit CNBC, închiderea conductei saudite Est–Vest, care transporta în ultimele luni între 4 și 5 milioane de barili de petrol pe zi, riscă să mențină presiunea asupra prețurilor globale, în contextul escaladării tensiunilor dintre SUA și Iran și al noilor atacuri asupra infrastructurii saudite. Conducta a permis Arabiei Saudite să-și redirecționeze o parte importantă a exporturilor către Marea Roșie, ocolind strâmtoarea Ormuz.

Criza militară din Orientul Mijlociu a dus la creșterea prețurilor la petrol în întreaga lume. Astfel, prețul petrolului american WTI a depășit săptămâna trecută pragul de 100 de dolari pe baril, pentru prima dată din luna iulie, scrie Reuters. În Statele Unite, prețul cu amănuntul al motorinei, un indicator sensibil din punct de vedere politic, a urcat duminică la un nou maxim istoric, de aproximativ 6,20 dolari pe galon.

Consecințele se resimt și în China. Începând cu 12 septembrie, Beijingul limitează administrativ, pentru a treia oară de la începutul războiului, creșterea prețurilor interne la carburanți. În pofida acestor restricții, benzina s-a scumpit deja cu aproximativ 19% față de ultima ajustare a prețurilor dinaintea războiului, iar motorina — cu 21%, potrivit Reuters.

Potrivit Agenției Internaționale pentru Energie (IEA), oferta mondială de petrol ar urma să scadă în 2026 cu 5,7 milioane de barili pe zi, până la o medie de 100,7 milioane de barili pe zi, în condițiile în care revenirea completă a producției din Orientul Mijlociu este așteptată abia în 2027. În același timp, stocurile mondiale de petrol monitorizate au scăzut cu 507 milioane de barili de la începutul războiului, dintre care 95 de milioane numai în luna august. IEA avertizează că diminuarea rezervelor, combinată cu funcționarea sistemului global de rafinare aproape de limitele sale, sporește riscul unei noi înăspriri a situației pe piața petrolului.

„Necesitatea unor progrese în soluționarea conflictului din Orientul Mijlociu — precum și a războiului ruso-ucrainean, ajuns acum în al cincilea an — este mai mare ca oricând”, scrie IEA.