CuSens

Planurile rușilor au fost deturnate de „Operațiunea Enigma 2.0” desfășurată de organele de drept din Moldova și Ucraina, inclusiv departamentul contraspionaj al Serviciului de Securitate al țării vecine, sub egida Europol și Interpol. În rezultat, au fost arestate 12 persoane, toți cetățeni moldoveni. În Republica Moldova, au fost reținute cinci persoane, printre care principalul bănuit, Nicolae Șepeli, care a avut rolul de recrutare a asasinilor. Mai mult, cu circa trei ani înainte de a executa ordinile curatorilor ruși, Șepeli a fost scos din închisoare, fiind grațiat prin decretul semnat de președinta Maia Sandu, și s-a alăturat echipei politicianului fugar la Moscova, Ilan Șor. Mai multe detalii, în anchetă.

Aproape un milion de țigări, ascunse în tavanul unei semiremorci, au fost depistate în luna octombrie anul trecut, aici, la punctul de trecere a frontierei Leușeni-Albița. Două luni mai târziu, procurorii au trimis pe banca acuzaților trei persoane: șoferul autocamionului, proprietara vehiculului în care a fost ascunsă marfa și organizatorul schemei. Cine sunt inculpații și ce conexiuni au aceștia cu rețele de contrabandă cu țigări de pe ambele maluri ale Prutului? Aflați în anchetă.

Începând cu luna aprilie, în spațiul online au apărut imagini în care mai mulți cetățeni străini sunt întâmpinați de reprezentanți ai unor agenții de recrutare la Aeroportul Internațional Chișinău. Unii spun că au adus muncitori din Bangladesh care să ne repare drumurile. Alții sunt din Sri Lanka și au venit pentru a munci în industria textilă. În scurt timp, pe unele conturi anonime de TikTok au început să fie distribuite mai multe videouri, care transmit mesaje false și manipulative. Unele dintre ele sunt create cu Inteligența Artificială și sunt, în mare parte, în limba rusă. Astfel de mesaje au prins turații în spațiul online, în special după ce ministrul Dezvoltării Economice și Digitalizării, Eugeniu Osmochescu, a declarat cu mai multe ocazii, pe parcursul lunilor aprilie și mai, că am avea nevoie de 300 de mii de muncitori străini.

Captura de armament, depistată într-un camion, la trecerea frontierei Leușeni-Albița, a fost motiv de dezinformare și de promovare a agendei propagandistice ruse. Mai mulți politicieni din opoziția parlamentară și extraparlamentară de la Chișinău s-au lansat în declarații false, iar mesajul a fost multiplicat și de purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus al Afacerilor Externe. Cercetătorii de la Digital Forensic Team din România, specializați în combaterea dezinformării și propagandei în mediul digital, au analizat acest caz de manipulare.

136 de mii de dolari. Aceasta e mita pe care ar fi primit-o doi șefi de la vamă pentru a facilita importul unor mărfuri. Banii au fost transmiși de un antreprenor din regiunea transnistreană pe parcursul a circa cinci-șase luni, iar pentru a documenta cazul, oamenii legii au infiltrat un agent sub acoperire. Unul dintre angajații Serviciului Vamal, care ar fi fost prinși cu șpagă, e cumătru cu un fost secretar general al Aparatului Președintelui Republicii Moldova, care a fost și ministru al Infrastructurii și Dezvoltării Regionale și a deținut și funcții importante în partidul de guvernare. Iar complicele său, dosarul căruia se află încă la etapa de urmărire penală – este fiul unui fost judecător și e căsătorit cu o inspectoare de integritate. Pe lângă vameși, a fost arestat și un broker vamal, singurul care și-a recunoscut vina. De la deconspirarea schemei a trecut un an. Cum a fost instrumentat dosarul, dar și alte detalii despre acest caz de mare corupție, aflați în anchetă.

În preajma lacului Comrat, în clădirea administrativă a unei fabrici de producere a mobilei de la periferia orașului, locuiește primarul municipiului cu același nume, Serghei Anastasov, aflat la al treilea mandat. Spune că și-a amenajat în această clădire cu două etaje 150 de metri pătrați drept spațiu de locuit. Asta, deși clădirea are, conform datelor cadastrale, destinație comercială și de prestări servicii.

Sunt legi cu dedicație sau nu? Asta e întrebarea la care am încercat să găsim răspuns, analizând activitatea Legislativului de la Chișinău din ultimii ani. Trei proiecte de legi ne-au atras atenția, în special, rapiditatea cu care au fost votate și impactul pozitiv pe care l-au avut asupra unor persoane concrete, plăcute puterii, și negativ – în cazul celor care nu au fost, probabil, pe placul celor aflați la guvernare. Cine sunt beneficiarii sau perdanții acestor modificări legislative, aflați în anchetă.

Comuna Dereneu din raionul Călărași a ajuns, de curând, în epicentrul unui conflict dintre preoți și enoriași ai Mitropoliei Moldovei, subordonată Patriarhiei de la Moscova, și Mitropoliei Basarabiei, subordonată Patriarhiei Române. Conflictul nu este unul doar religios, ci are și o puternică conotație politică. La biserica din localitate, pe lângă politicieni care promovează narativele propagandei ruse, au venit să agite spiritele tineri instruiți la Moscova cum să confrunte forțele de ordine, dar și preoți care au mers în pelerinaje în Federația Rusă. Printre ei, și agenți ai armatei digitale a Kremlinului. Mai multe detalii, aflați în anchetă.

Arme și muniții, de proveniență rusească, și o dronă Shahed, probabil trofee de război, au fost depistate în luna noiembrie, anul trecut, aici, la punctul de trecere a frontierei Leușeni-Albița. Până să ajungă în vamă, acestea au fost transportate, pe bucăți, din Ucraina în Republica Moldova și depozitate într-un garaj închiriat din Chișinău. Ulterior, au fost încărcate într-un tir care urma să treacă frontiera prin culoarul verde, destinația finală, din acte, fiind Israel. În schema de contrabandă cu muniții au fost atrași, potrivit procurorilor, proprietarul unei firme de brokeraj, administratorul unei companii producătoare de articole metalice, chiriașul garajului, un cărăuș și șoferul unei firme de transport. Organizatorul – un om de afaceri, care ar avea dublă cetățenie, a Moldovei și a Israelului. Detalii, în anchetă.

Într-un bloc de tip cămin din Chișinău au primit în perioada sovietică loc de trai peste 150 de angajați ai uzinei de echipamente radiotehnice „Semnal”. Oamenii au rămas să locuiască aici și după ce uzina și-a sistat activitatea la sfârșitul anilor ‘90. Puțini dintre ei au reușit să-și privatizeze apartamentele în care locuiesc de-o viață. Unii au renunțat la acest drept, alții, însă, și-au căutat dreptatea în instanță, cazul ajungând până la Curtea Europeană a Drepturilor Omului, care în februarie 2023 le-a dat câștig de cauză. Chiar și așa, nu sunt încă proprietari cu acte-n regulă, nici după aproape 30 de ani de demersuri către autorități și procese de judecată. Mai multe detalii aflați în anchetă.

Elena Crîșmari locuiește în satul Dolna, din raionul Strășeni. Femeia are o dizabilitate locomotorie severă din copilărie. Se deplasează cu greu, sprijinindu-se în baston, iar urcatul sau coborâtul treptelor e o adevărată provocare pentru ea. De mică a învățat să se descurce cum poate, până în 2019, atunci când a decis să facă o schimbare, devenind vocea persoanelor cu dizabilități din localitate. A creat, în acest sens, o asociație neguvernamentală și a candidat independent, fiind aleasă, acum șase ani, consilieră locală.

Regimul separatist de la Tiraspol s-a instalat în estul țării, în special, după războiul de pe Nistru din 1992. De atunci, timp de mai bine de trei decenii a persecutat și torturat în comisariatele și pușcăriile sale mii de persoane, fie din stânga sau din dreapta Nistrului. Unele au fost eliberate, ca monedă de schimb, în urma unor negocieri cu autoritățile constituționale de la Chișinău. Ajunse pe malul drept al Nistrului, victimele regimului separatist se confruntă, însă, cu alte probleme, generate de o comunicare defectuoasă între instituții cheie ale statului și de lacune legislative, cum ar fi: accesul la unele servicii medicale, asistență socială și juridică, consiliere psihologică sau compensarea financiară a prejudiciului. Detalii, în anchetă.

Rubla transnistreană este folosită, la vedere, chiar în inima capitalei, dar și la Varnița – o localitate din raionul Anenii Noi, care se învecinează cu Benderul, al doilea cel mai mare oraș din regiunea separatistă. Asta, deși moneda emisă de autoritățile autoproclamate de la Tiraspol nu este recunoscută de autoritățile constituționale de la Chișinău și nici de alte state. Prin urmare, folosirea acestor bancnote pe malul drept al Nistrului pentru achiziția de bunuri sau servicii este, de fapt, la limita legii. Cum am aflat asta? Vedeți în ancheta documentată cu camera ascunsă de Zona de Securitate și CU SENS.

Compania de stat Teleradio-Moldova, pe scurt - TRM, care deține televiziunile Moldova 1, Moldova 2, patru posturi de radio, dar și studioul de producție „Telefilm Chișinău” este o instituție cu aproximativ 600 de angajați și un buget anual de circa 200 de milioane de lei, în mare parte, bani publici. Din decembrie 2021, aceasta are o nouă conducere, care în scurt timp de la instalarea în fruntea instituției, a stârnit, printr-o serie de acțiuni, un val de nemulțumiri printre angajați. Au urmat mai multe scandaluri, concedieri și procese de judecată de restabilire în funcții și suspiciuni de gestionare proastă a banului public. De cealaltă parte, directorul general al instituției se apără pe el și adjuncții lui și dă asigurări că nu se încalcă legea. Detalii, în anchetă.

Case impunătoare, afaceri profitabile, mașini sau accesorii de lux, dar și conturi cu mai multe zerouri. Cu astfel de averi de zeci de milioane de lei se pot lăuda unii deputați din noul Parlament al Republicii Moldova, ales în urma scrutinului parlamentar din 28 septembrie 2025. Am analizat declarațiile de avere și interese personale ale tuturor celor 101 aleși ai poporului, depuse la validarea mandatului, și vă prezentăm Top 5 cei mai bogați deputați. Detalii, în ancheta ce urmează.