În prezent, Direcția Monitorizare Electronică are în evidență 372 de persoane cărora le-au fost aplicate dispozitive, toate fiind funcționale. Potrivit INP, creșterea numărului de persoane monitorizate a dus la epuizarea stocului disponibil.
În iulie 2026, INP a contractat procurarea a încă 200 de dispozitive, în valoare de 1,93 milioane de lei. Acestea urmează să fie livrate etapizat.
Problema nu ține însă doar de numărul dispozitivelor. Din cele 16 funcții de inspector prevăzute în cadrul Direcției Monitorizare Electronică sunt ocupate 12. Doi dintre angajații noi sunt încă în proces de instruire, iar funcția de șef al Direcției este vacantă.
INP recunoaște că actualul număr de inspectori este insuficient pentru volumul de muncă și pentru asigurarea unei monitorizări „în condiții optime, eficiente și continue”.
Doar în 2026, Direcția a transmis Poliției 2.533 de note informative privind alertele generate de sistem în cazurile în care au fost dispuse măsuri de protecție.
În același timp, sute de dispozitive au necesitat reparații: 411 în 2025 și alte 211 în 2026. Potrivit INP, persoanele monitorizate intervin frecvent fizic asupra dispozitivelor, ceea ce poate provoca defecțiuni.
Problemele sistemului de monitorizare electronică au revenit în atenția publică după femicidul din 31 august, din raionul Criuleni. O femeie de 42 de ani a fost împușcată mortal de soțul său, care ulterior s-ar fi sinucis. Cei doi aveau trei copii. Bărbatul avea o măsură de protecție aplicată în urma unui caz de violență în familie și era monitorizat electronic.
Pe 2 septembrie, directorul INP, Viorel Sochircă, și-a depus demisia. Ministrul Justiției, Vladislav Cojuhari, a declarat atunci că „sistemul de monitorizare electronică a eșuat în a oferi victimei protecția necesară”.
Datele prezentate de INP arată că sistemul care trebuie să contribuie la protejarea victimelor violenței în familie se confruntă simultan cu un număr în creștere de agresori monitorizați, deficit de personal și lipsa temporară a dispozitivelor disponibile.